Feeds:
Posts
Comments

Despre afaceri

- Uite, investesc eu. Cat vrei. Gandeste- te la un business si investesc in el. Cadou.

- Hahahahahahha, hai ca esti amuzant in seara asta. Imbraca-te ca intarzii acasa.

- Eu vorbesc serios, spune el mofturos incercand sa isi incheie nasturii de la camasa.

- Of, vezi ca ai inchis cuun nasture mai sus. Hai incoace.

Ii inchid nasturii, ii aranjez camasa, il dau cu un parfum barbatesc (pe care il port mereu in geanta) sa fiu sigura ca se ascunde mirosul parfumului meu si ii inod cravata. El ma priveste ca un baiat virgin caruia ii e frica de viata dupa prima noapte de dragoste.

- Ce e?

- Eu vorbesc serios. Ce vrei tu. Nici o obligatie. Hai, te gandesti la un business care ti – ar face placere? Asa nu ar mai trebui sa fii amanta.

- Hahahahahahaha

- De ce razi?

- Eu nu trebuie sa fiu amanta. Eu vreau sa fiu amanta. Si singurul business care imi face placere este acesta.  Business-ul tau sunt responsabilitatile, plata taxelor, impozitelor, salariilor, cresterea afacerilor si constant de a face bani. Business-ul meu e sa ma bucur de banii tai si de sex. Hai nu mai fii bosumflat ca intarzii acasa.

- Tu esti o fiinta foarte ciudata.

- Venind de la tine trebuie sa fie un compliment. Acum grabeste-te acasa altfel va trebui sa ai niste explicatii foarte plauzibile.

Toti barbatii dinviata mea si-au dorit la un moment dat sa ma salveze. De ce sau din ce inca nu mi-am dat seama.

Home sweet home

Otopeni Bucuresti.

Puteam sa aleg o vacanta in orice colt al lumii. De ce am plecat in Bucuresti? Ca sa ma vindec. Romania te vindeca de toate depresiile. Leacul? Iti da altele noi … zilnic :)

L Gaga. Lume multe, femei frumoase, barbati …bine…

Un whiskey red bull te rog. Priveam de la bar toata crema (vorba vine) a Bucurestiului. Stiu… fitze, barbati cu bani, femei frumoase cu banii lor… Dar mie,  plecata de atata vreme din tara noastra, m-i s-a parut extraordinar.

- Dsoara ma scuzati un anumit domn ar dori sa va cunoasca… imi sopteste un domn mai mare decat mine de 5 ori. Mai tarziu am aflat ca e din cauza meseriei domnului… bodyguard.

- Cine? spun eu razand. Ah ce dor mi-a fost de Bucuresti.

- Nu as putea sa va dezvalui numele dansului. O persoana publica deosebit de importanta.

- Hahahahaha, si eu sunt deosebit de importanta. Multumesc de invitatie, te rog transmite-i domnului ca daca doreste sa ma cunoasca trebuie sa faca efortul de a veni personal la mine.

M-am intors spre dimineata bine dispusa la hotel. Am crezut ca am gresit camera cand am intrat. Nu se mai vedea nici mobila de cate flori erau peste tot. Hm… Sun la receptie si explic situatia convinsa fiind ca e o greseala. Mi se explica ca ar trebui sa deschid plicul roz de pe pat. Incepeam deja sa ma amuz de atata mister.

Bine ai venit acasa. Acum e destul de personal sa te invit la o cafea maine? Bodyguardul meu se pare ca nu a a vut mare noroc sa te convinga.

Am pus mana pe telefon.

- Buna dimineata persoana publica a carui nume nu poate fii soptit, ii spun eu razand.

- Ah, te rog… Stii cum e lumea. Bine ai venit acasa. Se pare ca ai leacul frumusetii fara batranete. De departe ai fost cea mai frumoasa in seara aceasta.

- Ah nici tu nu stai mai prejos.

- Nu m-ai vazut demult draga mea deci aprecierile sunt doar din cauza educatiei tale imepcabile. Dar multumesc.

- Da? Inseamna ca esti foarte fotogenic. Te-am vazut in Forbes Romania 500 Miliardari 2009.

Retail theraphy

E trei dimineata. Cu un pahar (ca de obicei) de Baileys in mana ma amuz teribil de masuta unde imi tin pudrele, rujurile si alte ustensile menite sa imi scoata ce e mai frumos in evidenta. Hm, as putea sa imi deschid un business. Am mai multe parfumuri decat la parfumeria de pe colt. Si vorbesc serios ma intreb daca mi-a scapat vreo marca? Recent am terminat Channel No 5 si azi am achizitionat inca doua. Chanel No 5 original si noua versiune. In rest le am pe toate, toate marcile si mirosurile tandre asezate haotic. Bine macar am lasat-o mai incet cu pantofii. Motivul? Am dat-o pe cizmulite si botine. De toate felurile, marcile si culorile.

De cel putin 4 ani am doar posturi de conducere. De cel putin 5, sunt amanta unor oameni foarte bogati. Am avut in ultimii ani mai multi bani decat am crezut ca voi avea o viata. Tipic mie, sunt din nou pe zero in toate conturile bancare. Ah, am uitat. Sunt pe minus ca mi -am folosit credit cardul pentru ultimele doua parfumuri. Si ma duc si intr-o a ….hmm… noua cred (?!) vacanta pe anul asta in cateva zile.

E ok. Sufar inca.

Jumatate tu, jumatate eu

Nu mi-a fost niciodata rusine de mine. Nu mi-a fost niciodata frica sa traiesc cum vreau eu. Iubeam singuratatea si asternuturile mele din material egipitian. Fereastra larg deschisa, un pahar de Baileys. Lumina joasa. Pisica.

Ma iubeam pe mine mai mult decat pe oricine. Iubeam viata. Iubeam noaptea. Iubeam luxul.

Am stiut mereu ca voi cadea doar atunci cand o sa inghesui in inima mea un suflet de barbat. Si asa a fost. L-am lasat sa intre cu gandul ca nu ma poate afecta foarte tare. La urma urmei el e un barbat, eu … Gladiola. I-am dat o particica din inima mea si a inceput sa ceara mai mult. Sa manance din vise. Sa imi dea alte legi. Sa ma faca sa ma indoiesc de ale mele. Sa ma faca dependenta de el…

Cand l-am alungat a plecat cu jumatate din inima mea. Fara balanta, mi-am pierdut echilibrul.

Sufar si sunt trista. Ma indoiesc de tot ce sunt eu. Mi-e dor de mine, mi-e dor de el.

Sunt in cadere libera acum. Si sper doar sa cad ca si pisica mea Shanti, in picioare.

 

Gladiola

…imi pare rau.  Cateodata mi-e frica…

45 de secunde

- So you’ve been a nasty boy haven’t you?

Il vedeam cum ii cresc bataile inimii cum se inroseste la fata si incearca sa isi ascunda caldura excitanta.

- Ok then, lie down. Now! am zis eu impingandu-l pe podea. I said now!

El s-a supus ca un baiat cuminte. Eu aveam portjartiere negre, corset din piele si dantela, tocuri foarte inalte, parul negru lasat liber si rujul foarte rosu.

Take off your clothes, ii comand eu din picioare. El intins pe podea isi deschide cureaua (de ce barbatii incep mereu cu cureaua?) isi da jos blugii, boxerii Hugo Boss, tricoul alb. Barbatia ii era mult mai mare decat o stiam eu si asta ma excita teribil. Dar nu pot sa las garda jos. M-am plimbat in jurul lui in timp ce el a ramas intins pe podea. M-am aplecat din picioare destul de tare incat sa aiba o priveliste foarte buna de acolo de jos si i-am atins sosetele.

- And what are these ones for? Do you think I am joking or what? Take off your fucking clothes now!

I-am vazut penisul zvacnind. Hmmmmm dragutule (ii spun eu in gand) nu veni chiar acum, ai putina rabdare… Dupa ce si-a dat sosetele jos i-am mangaiat usor pieptul cu tocurile in timp ce stateam in picioare chiar deasupra capului lui. Am inceput sa ma ating si el se zbatea sa ma aiba…

- Not just yet…

A inceput sa imi sarute glezenele si pe ritmul buzelor lui m-am lasat jos pe fata lui.

- Ohhhhh….you’ve been a nasty boy, make me happy!

In timp ce stateam pe fata lui m-am intons cu mainile inspre penisul lui. A venit in mai putin de un minut.

- Te iubesc! zice el la sfarsit.

Eu mi-am aprins o tigara si am cautat servetelele.

Blog d’oro

M-am intors din Cluj dupa doar 2 zile. 2 zile in care am fost in coma si socul vietii mele. Anonimatul acestui blog imi da libertatea sa fiu sincera. Si sa spun adevarul. Nu am timp sa scriu literatura si fictiune, dramele din viata mea imi sunt de ajuns. Dar odata ce simt ca sunt urmarita scriu si sterg si scriu din nou si iar sterg… Ganduri ca ”daca se va supara?” imi trec mereu prin cap si astfel pierd tot rostul acestui blog.

Asa ca am zburat inapoi spre Londra, mi-am lasat bagajele si l -am invitat la o cafenea frantuzeasca din Baker Street. Pentru prima data Gladiola ca si Gladiola se intalneste cu un suflet (si nu oricare suflet ci SUFLETUL) care o cunoaste cu toti demonii ei. Am ajuns mai devreme (cu o ora) din cauza stresului si am baut deja 3 cafele cand l-am vazut. Ahhhh, damn internet! ce sa fac sa fug? Pot sa ma duc la baie sa ii trimit mesaj ca nu voi reusi sa ajung sa merg acasa sa imi fac bagajele si sa plec in alta tara. Sa o iau de la inceput cu alta identitate. Dar cat de usor ii va fii sa ma descopere din nou acum cand imi cunoaste ambele taisuri ale sabiei vietii mele. Atunci sa nu mai fac nici un jurnal public. Dar jurnalul e singura certitudine a vietii mele si nu vreau sa renunt la el.

In timp ce ma uitam disperata prin cafenea cautand exit-uri de urgenta, fire escape doors si geamuri pe unde as putea sa sar si sa fug el e deja langa mine.

Ne-am uitat unul la altul pentru mult timp. Mi-a spus multe in tacerea lui. Iar eu in tacerea mea am ascultat.

- Nu o sa il mai citesc. E jurnalul tau nu iti voi viola sufletul. Mi-a fost recomandat de un prieten nu am vrut sa iti invadez intimitatea. In plus scrii foarte bine. L-am devorat intr-o noapte. Ar trebui sa il publici.

Ah nu, nu nu nu incepe si tu cu asta!

L-am privit lung. Nu stiam ce sa ii raspund. Nu pot sa imi cer iertare pentru jurnalul acesta doar pentru ca e adevarat. Dar in acelasi timp stiu ca a fost si ranit de el. Unde e iesirea aceea in caz de incendiu? M-am facut mai mica, ca un mic infractor prins de un prieten. De un fost iubit. De singurul fost iubit care conteaza. As fii vrut sa ma plesneasca sa urle sa zbiere sa ma faca in toate felurile.

- Te iubesc Gladiola.

E pentru prima data cand Gladiola si-a auzit numele rostit de o fiinta pamanteana. E prima data cand un barbat ii spune Gladiolei si nu mie ca o iubeste. Chair daca suntem una si acceasi persoana am plecat din cafenea geloasa si cu nasul rosu din cauza gerului de dimineata. Nu stiu cum pot sa fiu geloasa pe mine insumi. Si cunoscandu-i igiena morala cred ca nu il va mai citi. Insa nici acest fapt nu stiu daca ma bucura sau ma intristeaza.

Nu imi place sa propun bloguri pentru premii. Blogurile nu sunt scrise ca sa fie castigate premii. Dar iti multumesc Asaseya pentru propunere. Si pe langa blogul tau ”Tabuuri inlaturate de-o masca” mai sunt cateva bloguri despre care cred ca sunt foarte bine scrise si pe care le citesc cu placere: Jurnalul Pescarusului, Prizonierul Timpului, Dama de pica, Feelings on a 35mm film – Andi Popescu, Canarul Galben, Evergreen, Lady of wolves, Andreea, si hmmm: Abjectu.

Tin sa mentionez ca nu le-am scris intr-o ordine anume. Fiecare blog imi place din motive diferite. Pe unele le-am descoperit demult, pe altele le citesc din acceasi zi de cand am jurnalul.

Inca o data, multumesc Asaseya.

Gladiola fara masca

Gladiola?

Cand am primit mesajul am inghetat. Mi-am blocat blogul, mi-am inchis telefonul si am intrat intr-o stare identica cu coma pentru 48 de ore in care am fumat nu mai putin de 8 pachete de tigari, nu am mancat nimic, nu am dormit si nu am fost nici moarta nici vie.

Azi dimineata mi – am luat telefonul si am raspuns…

De unde stii?

Fiecare cuvant e al tau. Fiecare insemnare adevarata. Esti tu toata fara perdea. E dureros dar asa te stiam si eu. Si asa te-am iubit, te iubesc si te voi iubi mereu.

Al doilea mesaj …

Stiu de ce si numele Gladiola…Sunt impresionat.

Who’s that girl?

Nu se putea sa fie mai rau de atat. Nu se putea.

- Deci e ziua mea trebuie sa vii la ziua mea! E ziua mea! O sa fie cei mai cunoscuti jurnalisti de la cele mai mari reviste. Asta e petrecerea anului si nu te las sa o pierzi pentru ca tu plangi pentru un barbat pe care nu il vrei oricum! se rasteste prietenul meu gay Martin la mine; Martin, care scrie o coloana despre cele mai tari petreceri ”from town” in FHM online.

- Imi pare rau, nu pot… i-am spus eu plangand inca la telefon.

- Nu  inteleg nimic din ce spui tu asa ca la 10.30 trimit o masina sa te ia din fata apartamentului tau.

- Dar…

- Nu inteleg nimic, nu stiu nimic. See you tonight babe!

Eu m-am intors in pat in pijamale ciufulita si nervoasa. De ce nu ma lasa lumea in pace? Sufar!

La 8 m-am tarat cumva din pat spre baie. Aveam ochii umflati ca o broscutza de atata plans, fata trasa si corpul tremurand. Aratam ca o bolnava iesita de la ”Accidente” si nu aveam nici cea mai mica putere in mine. Of Doamne, nu stiu cum o sa fac asta. O sa ma duc  stau 10 minute sa ma vada si ma pierd printre invitati apoi evacuez localul fara sa fiu vazuta si ma intorc la pijamalele mele roz si ude de plans.

Parea un plan bun.

Mi-am linistit gandurile intr-o baie aromata cu tot felul de saruri din Marea Moarta si uleiuri ce miroseau a mar si scortisoara. Am iesit calma si calda din cada, mi-am prins parul ud si moale cu o clema neagra si mi-am facut o cafea tare. Am dat drumul la Kiss Fm – ah muzica! muzica! – si m-am indreptat spre masuta cu pudre, farduri si pamatufuri mari. Fond de ten usor, creion negru de ochi, rimmel, ruj Lancome si gata incepeam sa arata aproape umana. Mai am de aranajt parul si pot sa plec spre locul torturii.

La 10 batai in usa. Ah nu nu nu, inca ma luptam cu placa de intins parul nu se poate Martin a zis 10.30 de ce soferii in tara asta mereu trebuie sa se grabeasca. Ma indrept spre usa nervoasa si cu gandul ca de data asta voi rezolva problema o data pentru totdeauna! 10.30 inseamna 10.30 nu 10.00 nu 10.05 ci 10.30!

In dreptul usii mi-am intalnit toata durerea si frica mea personalizata intr-un barbat. El…

Am stat si m-am uitat lung la el pentru x timp. Nu mai stiam nimic. Cine, ce, de ce totul se invartea in capul meu iar eu imi pierdusem orice putere de a face vreun gest. Am facut dragoste in picioare in spatele usii de la intrare scurt si violent cu orgasm rapid si intens. Am fumat amandoi tacuti o tigara si am vorbit de cat de dor ne-a fost unul de altul. Cum nu putem sa stam despartiti, de ce ne torturam daca ne iubim (eu mi-am uitat toate motivele, am uitat de Gladiola si de teoriile ei de viata) nimic nu mai conta, e EL, e aici il iubesc si ma iubeste…

In masina soferului lui Martin, pentru ca nu am mai avut timp si aveam jumatate de par intins si inca o jumatate uda, mi-am facut carlionti cu spuma si fixativ in oglinda mica de pudra. Aratam minunat, radiam, ne-am impacat Domane ne-amimpacat! Ma gandeam cum voi scrie eu in blog despre faptul ca exista iubire ca nu e adevarat banii nu sunt asa de importanti, de cum Gladiola jurnalul unei amante se va transforma in jurnalul unei casnicii, si de cum vom trai fericiti pana la adancii batranetii…Viata e frumoasa, e superba it’s all about love ii explicam eu soferului  pe care il innebuneam cu fericirea mea!

Am ajuns si la locul cu pricina. Afara la tigara multa lume, mult Dolce, mult Channel, multe picioare lungi si tocuri Jimmy, mult Armani miros de whiskey si de bani.

Localul, un private member de VIP -uri si artisti internationali cu oglinzi pe toti peretii era incarcat cu lume bune si fericita. Simteam ce se intampla si imi era frica. Se trezea Gladiola din mine. M-am simtit ca si cum as fii venit acasa dintr-o calatorie lunga si obositoare. Am baut multe bauturi fine, am dansat cu multe costumuri si figuri high class, si am avut, vorba englezului ”the time of my life”.  

In taxi la intoarcere Martin la telefon : Draga mea ai fost superba, arati fantastic, ai fost cireasa de pe tort, cea mai frumoasa femeie din lume a coborat printre muritori si a dat clasa in tot! Toata lumea ma intreaba ”who’s that girl” o sa iti scriu maine email cu toate contactele cartile de vizita si oameni care sunt atat de high profile incat nici nu se stie de ei care vor sa te cunoasca!  Draga mea, tocmai ti-ai schimbat viata cum tu inca nu poti sa realizezi!

Taximetristul imi zambeste din oglinda.

- You certaintely had a great time!

- It’s all about money, ii zambeste inapoi … Gladiola.

Aproape de casa Blackberry-ul meu bipuieste. SMS nou: Te iubesc mai mult decat am crezut ca o sa pot iubi vreodata. Si stiu ca ma iubesti si tu. Sa nu iti fie frica, e bine ca ne-am impacat, toata viata asta se rezuma la iubire. Si noi am gasit-o.

 Am plecat a lui si m-am intors Gladiola. Si pe Gladiola nu o face fericita mesajul acesta.

Notite fara rost

Marti a fost ziua mea de nastere. O zi trista si fara rost. Anul trecut de ziua mea eram prin insule exotice si pe plaje aurii. Anul asta am stat in pijamale in asternuturi care inca ii duc dorul.

De cand a plecat am fumat cate doua pachete de tigari pe zi, nu am scos inca nasul din casa si am izbucnit in plans cu o frecventa de cel putin o data pe ora. Am slabit inca 2 kilograme si nu mai stiu cum e sa zambesti.

De cand a plecat nu am fost nici la munca nici la scoala nici la magazin. Totul se rezolva prin telefon. M-am baricadat de lume in apartamentul – trist acum – meu din Hampstead, am inchis usa cu ambele yale si nu am tras perdelele.

De cand a plecat nu am schimbat nimic. Au ramas sertarele lui goale si tricoul lui pe fotoliu.

De cand a plecat timpul a stat in loc. De cand a plecat nu am trait.

Stiam ca nu trebuie sa ma joc de-a iubirea. Dar nu credeam niciodata ca voi avea atata nevoie de cineva.

Sunt geloasa pe Gladiola cea care a fost. Pe femeia frumoasa, cu trupul perfect, cu sanii rotunzi si plini, cu pielea auriu – maslinie calda si fina, cu ochii mari si negrii si mereu plini de zambet. Pe femeia care stia cat e de frumoasa fara modestie. Mi-e dor de femeia care putea sa seduca orice fiinta (femeie sau barbat ) atat de usor, mi-e dor de femeia care spunea atat de multe doar din felul in care isi aprindea tigara, mi-e dor de femeie dezordonata, zapacita si fara tabuuri, mi-e dor de femeia puternica din mine.

Mi-e dor sa nu imi fie frica sa traiesc.

Saptamana viitoare zbor spre Clujul meu iubit.

Older Posts »