Business in stiletto

Insuccesul e acceptabil, dar succesul e al naibii de infricosator

Rontaiam un biscuite pe canapea cu telecomanda in mana cand am auzit interfonul. Cine, ce si de ce apare neanuntat? Nu imi plac oamenii care forteaza manierele. Ca si intr-un film de groaza vocea Barbatului ”Nici sa nu te gandesti sa nu raspunzi”. Am apasat pe buton, buuuuuzzzzz, repede la baie, luciu de buze, rimel si parfum. Nu e mult pana la etajul 2 asa ca am ramas in pijama cu Mickey Mouse, sosoni roz parulmeu lung in toate partile. Superba imagine!

Intra si merge la barul care desparte bucataria de living.

- Whiskey ai?

- Scotch.

- Gheata?

- Mereu.

Eu am ramas inca in picioare, surprinsa si confuza privindu-l in timp ce isi turna in paharul cu gheata din sticla de Black Label. A luat telecomanda de pe canapea si a inchis televizorul. A ales un cd cu lounge erotic din colectia mea si i-a dat drumul. Prima inghititura din pahar. Mentionez faptul ca eu inca nu m-am clintit de pe loc din simplul motiv ca nu intelegeam nimic.

Se uita la mine din cap pana in picioare. La naiba, macar daca aveam pijamaua de saten si nu asta roz. Si parul… ce bine era daca ma duceam azi la coafor si nu leneveam toata ziua prin living.

Stresata de cum arat, m-am indreptat si eu spre bar sa imi aprind o tigara.

- Deci, care e problema?

- Nu e nici o problema, ma ratzioesc eu nervoasa ca nu merge bricheta. A venit langa mine, mi-a aprins tigara si m-a luat de mana.

Ne-am asezat amandoi pe canapea si a tacut. A tacut pana cand am putut sa vorbesc.

- Mi-e frica.

- Sa ai succes?

- Da.

Si-a aprins si el o tigara.

- Am fost amanta unor oameni foarte importanti. Foarte bogati. Foarte nefericiti. nu am inceput cel mai bine dat fiind faptul ca am fost si amanta lui candva, demult…Singurele fiinte mai nefericite decat ei, au fost sotiile lor. Nu vreau sa ajung o femeie de afaceri. Pentru ca nu am intalnit nici o femeie de afaceri. E o contradictie intre termeni. Din moment ce sunt bogate, uita sa mai fie femei. Se imbraca ”business”, gandesc ”business”, si traiesc doar pentru ”business”. Nimic nu m-i se pare mai trist. Apoi, daca chiar voi avea succes? Si nu va mai trebui sa fiu amanta nici unui barbat milionar? Sa am destui bani incat sa nu mai am nevoie de un barbat? Sau, si mai groaznic, sa ma indragostesc de un barbat fara bani ( cum m-am indragostit acum multi multi ani de Dacia aceea galbena ), sau sa am eu bani mai multi decat el. Ar fii un dezastru sa ma stiu mai buna decat barbatul de langa mine. Vreau sa raman femeie. Nu vreau sa detin controlul decat cel mult, sexual…

A ras cu pofta si a terminat paharul de scotch.

- Draga mea, o sa ai success doar incat sa te invarti prin lumea de top. Cand ajungi acolo poti linistita sa iti gasesti un barbat cu mult superior tie financiar. Apoi te vei decide tu daca il cauti ca si amanta sau ca si sotie.

- Si daca ma transform? Daca nu o sa mai port pantofi cu toc si rochii negre de seara? Daca ajung business si uit sa fiu femeie?

- Fa business fara sa iti dai jos stiletto -urile, manusile de saten si palarioarele frantuzesti. De bikinii te poti debarasa ca si pana acum…

Lupul isi schimba parul dar naravul …

E 6 dimineata.

Inca o pagina alba in fata mea. Cu ce sa o umplu? Ce sa va spun? Nu mai stiu cine sunt. Nu mai stiu nici unde sunt. Am zis ”m-am intors acasa” hahahahaha tocmai eu, eu care nu am avut niciodata un loc ”acasa”.

Am venit acasa din mai multe motive. Unul, pe care l-am considerat cel mai mic a devenit o povara.

Sunt inca tanara si inca foarte frumoasa. Am avut o viata extraordinara din toate punctele de vedere. Si atunci cand ma plangeam pe blog ca imi e prea bine, nu minteam. Problema in a avea totul relativ usor e ca nu mai ai ce sa iti doresti. Si daca ai mai avea ce sa iti doresti ar fii mult prea simplu de obtinut ca sa iti aduca orice fel de satisfactie.

Nu, nu m-am culcat pentru bani asa cum ii cerusem lui William. Asa ca un trup care ramane atins dar singur dimineata in pat si cu o suma de bani pe noptiera. Asa ca am facut o schimbare mult mai drastica. Am venit ”acasa”. Am venit acasa sa imi fac o afacere sa imi iau un apartament si sa ies noaptea in oras cu prieteni. Sa imi gasesc un barbat de care voi deveni dependenta sufletesc, dependenta care imi va fii vindecata de timp pana la a ajunge la prietenie si respect daca sunt norocoasa. Daca nu, o sa fie simpla obisnuinta. Sa fac un copil, doi daca sunt curajoasa si sa imi dedic viata lor. Sa le povestesc viata mea – varianta cenzurata – cu emotie in glas si melnacolia unor vremuri tarzii… Sa traiesc asa cum traiesc majoritatea pamantenilor. Sa ma mint ca am facut alegerea corecta…

Cand facem transferul? ma intreaba el … zilnic…

Inca nu stiu ce business sa fac. il mint eu … zilnic…

Vreau sa vreau. Vreau sa vreau sa primesc banii de la el – o suma ridicol de mare – vreau sa vreau sa imi fac un business, vreau sa vreau sa imi iau apartament si vreau sa vreau sa imi iau un barbat in varianta de sotie si nu de amanta. Vreau sa vreau o viata linistita.

Nu stiu de ce beau in fiecare noapte si ma uit la bilete de avion. Mi-e frica sa am totul. Mi-e frica sa am un loc numit ”acasa”, o afacere din care sa am ”banii mei” si un sot ”al meu”. Asta ar insemna sa nu mai am o viata a mea.

Daca spun da acum, am totul. Daca spun nu, voi ramane Gladiola pentru tot restul vietii mele…

Gand de seara

If you want something you never had in your life…you have to be willing to do things you never did before…

O seara superba!

Gladiola

Pentru noi inceputuri

Mi-am deschis cadoul de Craciun curioasa si fericita. O zi la spa, masaj, si salon de infrumusetare.

- Ce pot sa-i dau unei femei care are deja totul? Doar ceva constant necesar, imi spune verisoara mea si imi zambeste frumos. Sunt mandra de ea, e o tanara inteligenta si frumoasa si spre deosebire de alte femei care mi-au fost apropiate e singura asupra careia nu am avut un efect devastator. Restul oamenilor din viata mea ma privesc cu admiratie si ma copiaza intru totul, lucru absurd desigur mai ales ca imi mentin predica: viata mea e asa pesntru ca asa am decis sa traiesc, asa sunt fericita, asta sunt eu cu adevarat. Asta nu inseamna ca e o ”reteta a succesului” universal valabila. Sa te fortezi sa fii ce nu esti doar pentru ca altcineva e fericit asa, e complet ilogic. Dupa Anna nu am mai avut o prietena foarte buna niciodata. Am o influenta extraordinara asupra oamenilor din jurul meu, influenta pe care nu o controlez. Si nu ma flateaza cuvintele ”vreau sa fiu ca tine” ci ma sperie. Trebuie sa fii ca tine, asta e singura reteta a succesului.

Urmeaza cadoul meu. Isi deschide pachetul mic dreptunghiular si ramane asa blocata.

- Nu inteleg.

- Sunt cheile de la apartamentul meu.

- Stiu.

I-am lasat verisoarei mele toata viata mea din Londra. Am luat putine lucruri majoritatea carti si cd-uri. Am lasat parfumurile, cremele, hainele, sisteme de muzica home cinema, etc … totul de fapt. Cheltuielile si chiria e platita pentru anul 2010 – cadou de la Brian in incercarea disperata de a nu ma lasa sa plec. Ca si toti barbatii din viata mea, nu a inteles ca eu nu sunt cumparata nici de motive bine argumentate, nici de situatia economic – politica a lumii si in nici un caz de bani. Singurul verb dupa care imi ghidez viata e ”vreau” si mereu conjugat la prezent. ”As vrea” de exemplu nu m-a multumit niciodata.

Am stat 2 saptamani minunate in Los Angeles. 2 saptamani ca sa ma gandesc incotro exact in 2010. Din lista New York, Tokyo si ”undeva in balcani” am ajuns in Romania. Motivele sunt de natura prea intima ca sa le dau frau liber aici si au legatura cu parintii mei.

Am ajuns in Romania cu un bagaj asemanator cu cel cu care am plecat. Simt ca am incheiat un ciclu din viata mea si incep unul nou. Cat timp o sa raman in Romania nu stiu si nici nu are rost sa planific pentru ca organizarea nu a fost niciodata punctul meu forte.

Stiu ca sunt la inceput de un drum cu totul nou si de-abia astept sa il traiesc.

La multi ani!